Evaluarea concentrației de radon la locurile de muncă

METODOLOGIE din 22 iulie 2019 pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă

EMITENT: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare / Monitorul Oficial nr. 655 din 7 august 2019

Data intrării în vigoare: 07 August 2019

ART. 1
  Prezenta metodologie stabileşte cerinţele pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă.
ART. 5
  Pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă se utilizează următoarele metode de măsurare:
  a) metoda integrată - metoda integrată se bazează pe următoarele elemente:
  - prelevarea continuă şi pasivă de probe reprezentative de aer atmosferic prin convecţie liberă şi difuzie naturală pe un senzor plasat într-o configuraţie deschisă sau prin difuzie naturală pe un senzor în configuraţie închisă;
  – acumularea simultană a cantităţii fizice măsurabile pe un senzor corespunzător;
  – măsurarea cantităţii fizice acumulate şi convertirea acesteia în concentraţie de activitate a radonului ca valoare medie pe perioada de prelevare;
  b) metoda continuă - metoda măsurării continue a concentraţiei de activitate a radonului se bazează pe prelevarea continuă, in situ, a unui volum de aer filtrat, reprezentativ pentru atmosfera investigată şi detecţia radiaţiilor emise de radon şi de produşii săi de dezintegrare acumulaţi în camera de detecţie. Monitorizarea continuă permite evaluarea modificărilor temporale ale concentraţiei de radon;
  c) metoda instantanee - metoda instantanee se bazează pe prelevarea activă în camera de detecţie şi măsurarea, in situ, a unui volum de aer filtrat anterior şi reprezentativ pentru atmosfera supusă anchetei de la locul de prelevare la un moment dat.
ART. 18
  (1) Pentru situaţia în care, în urma măsurilor de depistare a radonului din interior, cel puţin un rezultat depăşeşte nivelul naţional de referinţă de 300 Bq/mc, se identifică cauzele creşterii valorilor concentraţiei de radon prin măsurile de control definite şi se stabileşte un plan de remediere.
  (2) După implementarea acţiunilor prevăzute în planul de remediere prevăzut la alin. (1) se impune efectuarea măsurărilor de urmărire.
ART. 20
  (1) Criteriile privind clasificarea zonelor de risc de expunere la radon sunt stabilite de către CNCAN pe baza concentraţiei de radon din interior, în corelaţie cu valorile pentru potenţialul de radon şi indicele de risc pentru radon din sol şi datele demografice şi sunt prevăzute în anexa.
  (2) Zonele de prioritate pentru reducerea riscului de expunere la radon se vizualizează pe harta naţională de radon care poate fi accesată pe pagina website a CNCAN la adresa www.cncan.ro. 
ART. 23
  Concentraţia de radon se determină indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele:
  a) locuri de muncă din subteran şi parter, cum ar fi: staţii de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peşteri, saline, instalaţii de tratare a apei, extracţii materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;
  b) clădiri cu acces public;
  c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcţi, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliţie, unităţi şcolare, creşe, grădiniţe, unităţi sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.
  ART. 24
  (1) Concentraţia de radon de la locurile de muncă se determină prin măsurări de depistare utilizând un număr de detectori amplasaţi în clădire, stabilit în funcţie de tipul clădirii şi suprafaţa incintelor, cu respectarea cerinţelor de amplasare a detectorilor:

Tip de clădire	Nr .de detectori	Exemplu de locuri de muncă.
Locuri de muncă aflate la parter	1 detector pe zona omogenă de 200 mp maxim	Birouri, clădiri administrative
Locuri de muncă amenajate pe o suprafață de pâna la 1000 mp	1 detector pe zona omogenă 1 detector pe zona 200 mp	Clădiri industriale și ateliere
Locuri de muncă amenajate pe o surafață de la 1000 la 5000 mp	1 detector pe zona omogenă 1 detector pe zona 200 mp	Uzine mari
Locuri de muncă aflate în clădiri cu mai multe etaje	1 detector pe zona omogenă 1 detector pe zona 150 mp 1 detector la etajele superioare de 250 mp / etaj	Unități educaționale / unitățti medicale
Clădiri cu sisteme de ventilație mecanică controlată	1 detector pe zona omogenă 1 detector pe zona 200 mp 1 detector la etajele superioare de 250 mp / etaj	Clădiri de birouri
Locuri de muncă în subteran	1 detector pe zona omogenă 1 detector zona / 50 m galerie	Tunele / mine / saline

 ART. 28
  Pentru locurile de muncă, în cazul în care doza efectivă este mai mică de 1 mSv/an, nu se impune luarea de măsuri de remediere.
  ART. 29
  (1) Locurile de muncă, în care doza efectivă a personalului este mai mare de 1 mSv/an, dar mai mică de 6 mSv/an, se notifică la CNCAN.
  (2) Pentru locurile de muncă prevăzute la alin. (1) se impune monitorizarea concentraţiei de radon şi implementarea măsurilor de protecţie la radiaţii în conformitate cu principiul optimizării.

  Acţiuni de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi
  *Proiectarea acţiunilor de prevenire se realizează în funcţie de valoarea potenţialului de radon din sol şi a categoriei de risc de radon pentru locul/solul pe care este amplasată clădirea.
  *Plasarea de membrane de izolare între sol şi fundaţia clădirii şi instalarea unui sistem de remediere prin depresurizarea activă în fundaţie
  *Instalarea unui sistem pasiv de ventilaţie
  *Instalarea unui sistem activ de ventilaţie pentru ventilarea mecanică controlată a clădirii sau a subsolului
  *Instalarea de sisteme de automatizare integrate pentru avertizarea creşterii concentraţiei de radon şi declanşarea controlului ventilaţiei
  *Evitarea utilizării materialelor de construcţie care sunt surse de emanaţie de radon
  Acţiuni pentru remedierea clădirilor existente
  *Aerisirea încăperilor şi creşterea ventilaţiei naturale pot avea efecte de remediere dacă valoarea concentraţiei de activitate a radonului măsurată < 400 Bq/mc.
  *Schimbarea destinaţiei încăperilor/camerelor, dacă este posibil.
  *Identificarea surselor de poluare cu radon prin investigaţii suplimentare în cadrul măsurărilor de control şi eliminarea acestora, dacă este posibil.
  *Realizarea unor lucrări de renovare: izolarea punctuală a surselor de poluare cu radon, dacă se identifică în materiale de construcţie specifice (plăci de gresie şi faianţă, blaturi de granit, marmură etc.), astuparea crăpăturilor din fundaţie şi podea şi aplicarea unei soluţii adecvate de remediere, proiectată în funcţie de situaţia specifică de la fiecare clădire; aplicarea soluţiei de remediere, în funcţie de concentraţia de radon în aerul interior şi indicele de risc. .........................................................................................................................................
Selecțiunile din cuprinsul legii nu reprezintă un document cu caracter oficial, avănd doar un scop informativ.