Tuesday, August 13, 2019

Înștiințare, Alarmare și Semnale în situații de urgență

Definiţii:
Înştiinţarea este activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie.
Avertizarea este activitatea de aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre. Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate
Prealarmarea reprezintă transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General şi de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens.
Alarmarea reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor/semnalelor de alarmare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
Alarmarea populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloace specifice pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea populaţiei şi salariaţilor. Oportunitatea alarmării asigură prevenirea populaţiei în timp scurt şi se realizează prin mijloace şi sisteme de alarmare care să pot fi acţionate imediat la apariţia pericolului atacurilor din aer sau producerea unor dezastre. Autenticitatea alarmării constă în transmiterea semnalelor destinate prevenirii populaţiei. Stabilitatea alarmării constă în prevenirea populaţiei şi operatorilor economici, se realiozează în orice situaţie creată şi se obţine prin:
*menţinerea mijloacelor de alarmare în permanentă stare de funcţionare;
*folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare a căror funcţionare să fie asigurată de cel puţin 3 surse energetice diferite (electrică, aer comprimat, abur, carburanţi etc.);
*verificarea periodică a dispozitivelor de acţionare a mijloacelor de alarmare;
*readucerea la starea de funcţionare, în timp scurt, a sistemelor şi mijloacelor de alarmare afectate în urma atacului din aer ;
*intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puţin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond.
Principii generale:
Înştiinţarea cuprinde: - înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre;
- înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;
- înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale.
Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă. *Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de riscuri.
*Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situaţiilor de alarmă aeriană şi încetarea alarmei şi se emit pe baza informaţiilor primite de la Statul Major al Forţelor Aeriene.
*Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale vizează pericolul contaminării, direcţia de deplasare a norului toxic şi se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la Statul Major General şi structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe ale armatei.

Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit, în mod obligatoriu, cu prioritate şi gratuit, prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea preşedinţilor CLSU, conform protocoalelor încheiate în acest sens. În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau a operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.
Folosirea mijloacelor de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă.

Alarmarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizează prin semnale acustice sau optice, emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare, prin comunicări transmise pe posturile de radioteleviziune, iar în cazul existenţei şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare. 
Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei. 

Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare:
a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele.
b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare cu pauză de 10 secunde între ele.
c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.

d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. 

Alarmarea interioară în incinta operatorilor economici, complexurilor comerciale, sălilor de spectacole, staţii de metrou, etc., cu nivel de zgomot ridicat, se realizează cu mijloace acustice care să producă un nivel sonor mai mare decât zgomotul de fond (peste 10 dB).

No comments:

Post a Comment