Evaluarea conformității produselor

        Pentru a asigura sănătatea și securitatea utilizatorilor de produse se impune, încă din faza de proiectare, ca produsele comercializate, care sunt utilizate în domeniul industrial și nu numai să respecte anumite condiţii esenţiale. Evaluarea acestora se poate face de fabricant în cazul produselor simple sau de către organisme de certificare de terţă parte, în cazul produselor complexe, conform procedurilor de certificare specificate în fiecare act normativ ce reglementează o categorie de produse.
        Procedurile pentru evaluarea conformităţii depind de gradul de complexitate al produsului şi de riscul estimat la utilizarea acestuia.
        Reglementarea tehnică prevede, pentru fiecare categorie de produse din domeniul reglementat, una sau mai multe proceduri pentru evaluarea conformităţii; procedura pentru evaluarea conformităţii este formată din una sau mai multe combinaţii adecvată următoarelor module:
a) modulul A - controlul intern;
b) modulul B - examinarea de tip;
c) modulul C - conformitatea cu tipul;
d) modulul D - asigurarea calităţii producţiei;
e) modulul E - asigurarea calităţii produsului;
f) modulul F - verificarea produsului;
g) modulul G - verificarea unităţii de produs;
h) modulul H - asigurarea totală a calităţii.
         În situaţia în care un produs intră sub incidenţa mai multor reglementări tehnice aplicabile în care se prevede aplicarea marcajului de conformitate, marcajul de conformitate semnifică conformitatea produsului cu toate prevederile aplicabile din aceste reglementări.

Marcajul CE se aplică conform reglementărilor tehnice aplicabile produsului

          Marcajul CE este urmat de numărul de identificare a organismului notificat, în situaţia în care organismul notificat intervine în faza de producţie.

Producătorii sunt obligaţi să pună pe piaţă numai produse sigure. Un produs va fi considerat sigur dacă:

1. din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispoziţiile legislaţiei naţionale în absenţa prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauză, el este conform cu reglementările ale statului membru pe teritoriul căruia este comercializat, reglementări stabilite cu respectarea principiilor liberei circulaţii a produselor şi serviciilor de piaţă.
2. din punct de vedere al riscurilor şi al categoriilor de riscuri reglementate de standarde naţionale neobligatorii relevante,  când este conform cu standarde europene, a căror referinţă este publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene. 

Producătorii trebuie să asigure consumatorului informaţiile utile care îi permit să evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durată rezonabilă, previzibilă, atunci când aceste nu sunt imediat perceptibile de către consumator fără un avertisment corespunzător, precum şi să prevină astfel de riscuri .
          In limitele activităţilor, producătorii trebuie să adopte măsuri proporţionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizează, care să permită :

1. informarea utilizatorilor privind riscurile pe care aceste produse le - ar putea prezenta ;
2. întreprinderea unor acţiuni potrivite, inclusive, dacă este necesar pentru a evita aceste riscuri, retragerea de pe piaţă, avertizarea adecvată şi eficientă a consumatorilor, returnarea produsului de la consumatori.

Distribuitorii sunt obligaţi :

1. să acţioneze cu atenţia cuvenită pentru a contribui la respectarea cerinţelor de securitate aplicabile, în special să nu distribuie produse despre care au cunoştinţă sau pe care ar fi trebuit să le considere, pe baza informaţiilor deţinute şi în calitate de specialişti că sunt neconforme cu aceste cerinţe ;
2. să participe , în limitele activităţii lor, la monitorizarea securităţii produselor introduse pe piaţă, în special prin :

• transmiterea informaţiilor privind riscurile produselor ;
• păstrarea şi furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor
• colaborarea la acţiunile întreprinse de producători şi de autorităţile competente pentru evitarea riscurilor.

Autoevaluare a Securității și Sănătății în Muncă

Acest sistem de autoevaluare a securităţii și sănătății în muncă este destinat întreprinderilor mici şi mijlocii. Autoevaluarea poate fi făcută de personal intern din aceste societăți și care nu are neapărat o pregatire deosebită în domeniul SSM.
Evaluarea obţinută se raportează la momentul când a fost realizată, reprezentând o imagine de moment a securităţii în muncă din societatea în cauză.
Sistemul de autoevaluare se bazează pe 119 întrebări care acoperă majoritatea aspectelor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.
În funcție de dimensiunile ansamblui, pentru concentrări economice mai mari, este nevoie de împărțirea în subdiviziuni ce se vor analiza individual, pentru a evita trunchierea rezultatelor.
În practică modalitatea de realizare a evaluării urmează patru etape.
1. Răspunsul la cele 119 întrebări deschise. Răspunsurile contribuie la identificarea riscurile existente în cazul analizat. Fiecare întrebare presupune o evaluare (acordarea unui punctaj) ţinând seama de situaţia reală din companie, pe o scală de la 0 la 5. Pentru întrebări neaplicabile, după caz, se acorda NA. Deoarece o serie de întrebări (din cele 119) pot fi completate cu câteva întrebări auxiliare pentru acestea se acceptă ca răspuns doar: Da / Nu.
2. Evaluările pentru fiecare din întrebările principale ale sistemului de autoevaluare vor fi  centralizate.
3. Valorile astfel obținute vor fi comparate cu valorile standard.
4. Sistemul permite o evaluare calitativă, prin tabele SWOT «Puncte tari – Puncte slabe», şi o evaluare cantitativă, pe cele patru componente ale sistemului de muncă: Lucrător, Sarcina de muncă, Mediul de muncă şi Mijlocul de muncă.

Evaluarea calitativă

Valoarea identificată în situația analizată pentru o anumită întrebare (în plaja 0 – 5) va fi notată pe scala corespunzătoare; dacă această valoare este în dreapta liniei duble specifice, atunci situația/problema punctuală este considerată ca un «punct tare». În alte condiții situația este considerată ca un «punct slab» şi impune luarea unor măsuri de înlăturare a neconformităților. Rezultatele astfel obținute completează analiza SWOT.

Evaluarea cantitativă se efectuează pe componente prin întrebări specifice:

Operator uman

 1          3          10        12        14        20        34        41        46        67        76

77        84        85        86        89        92        97        101      102      105      109

110      114      115      116      117      119

 Total = 28 de întrebări

 Mijloace de muncă

 6          8          9          22        29        30        33        38        40        45        48

49        50        59        60        61        62        69        71        72        73        74

78        79        80        81        91        96        103      106      112

 Total = 31 de întrebări

 Sarcină de muncă

 2          5          6          7          8          9          19        21        23        24        25

26        27        28        31        32        35        36        39        47        52        58

63        64        65        66        68        70        75        82        83        90        93

94        98        99        100      104      107      108      111      113      118

 Total = 43 de întrebări

 Mediul de muncă

 37        42        43        44        51        53        54        55        56        57        87

88        95

 Total = 13 întrebări

             Se va obține un puncta care se va analiza prin insumare. Se vor genera următoarele rezultate

• Scor între 75 – 100: Foarte bine. Anumite aspecte mai pot fi totuşi îmbunătăţite. Menţineţi‑vă pe acest drum.
• Scor între 50 – 75: Mediu. Trebuie să acordaţi mai multă atenţie acestei componente.
• Scor între 25 – 50: Situaţie critică. Trebuie să aduceţi îmbunătăţiri acestei teme cât mai curând posibil.
• Scor sub 25: Este timpul să acţionaţi. Aveţi foarte multe lucruri de făcut pentru a îmbunătăţi situaţia.

Concursuri SPSU

Modalitatea de așezare a accesorilor pentru desfășurarea probelor de concurs.

Conform regulamentului de desfășurarea concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare si private pentru situațiile de urgență modificat şi completat prin OIG 776/I.G. din 18.06.2010.

Art.4 (1) La concursurile profesionale pot participa serviciile voluntare şi

private pentru situaţii de urgenţă, indiferent de categoria de clasificare şi care au

asigurate mijloace materiale şi financiare necesare participării la astfel de manifestări.

Art. 6 Concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru

situaţii de urgenţă constau în următoarele probe:

a) ştafeta 4x100 m;

b) pista de îndemânare şi viteză;

c) dispozitivul de intervenţie.

Art. 11 În desfăşurarea probelor de concurs, loturile utilizează numai

echipament, materiale şi accesorii omologate, astfel:

a) role de furtun cauciucate cu lungimea minimă de 18 m, cu racorduri complete;

b) costume de protecţie, tip pompier;

c) centuri de siguranţă, căşti de protecţie şi mănuşi tip pompier;

d) ţevi de refulare, din aluminiu, tip „C”;

e) distribuitor B – CBC, fără modificări;

f) tuburi de cauciuc pentru aspiraţie tip „A” (lungime 2 m) şi sorb tip „A”;

g) stingătoare cu pulbere şi CO2, tip P6;

h) platformă din lemn cu dimensiunile de 50 x 50 x 2,5 cm

i) pantofi sport fără crampoane sau cuie;

j) numere de concurs de la 1 – 8 amplasate pe piept şi spatele concurentului, realizate pe material textil de culoare roşie, cu dimensiunile de 20 x 20 cm, numărul de culoare albă cu dimensiunea de 15 cm.

Metoda de audit - auditului de conformitate a locurilor de muncă.

Auditarea securității și sănătății în muncă reprezintă examinarea sistematică prin care se determină dacă activitățile și rezultatele aferente satisfac dispozițiile planificate, dacă aceste dispoziții sunt implementate efectiv și sunt adecvate pentru realizarea politicii și a obiectivelor organizației. Scopul principal al auditului SSM este de a evalua neconformitățile în raport cu reglementările în vigoare din domeniu și de a concepe acțiunile corective necesare pentru eliminarea acestor neconformități.

      Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informațiilor obținute prin interviuri, examinarea documentelor (înregistrarilor) și examinarea conformității activităților și a condițiilor cu prevederile reglementărilor în domeniul SSM. Dovezile auditului trebuie să fie corecte, să poată fi verificate și să fie relevante pentru criteriile auditului.

Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale, standardelor și a cerințelor specifice unității, față de care auditorul compară dovezile de audit colectate, privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate înainte de începerea auditului și sunt selectate în funcție de tipul de audit și de scopul efectuării auditului.

Prin evaluarea conformității se determină:

* gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator convențional ce exprimă global starea de securitate a muncii la un sistem de muncă;

* eventualele neconformități față de criteriile auditului și măsurile corective / preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor neconfomități.

Pentru a se asigura un nivel de securitate și sănătate în muncă corespunzător, este necesară aplicarea unor metode de diagnosticare a situației sistemului de muncă format din: executant - sarcina de muncă - mijloace de producție - mediu de muncă, sub aspectul securității muncii, ceea ce implica pentru persoanele care efectuează auditul necesitatea de a poseda cunoștințe și informații despre:

• pericolele și riscurile existente, modul lor de apariție;
• materialele, echipamentele și tehnologiile utilizate în muncă;
• procedurile și organizarea muncii, precum și interacțiunile lor cu materialele și echipamentele tehnice utilizate;
• natura, probabilitatea, frecvența și durata de expunere la pericole;
• relația dintre expunerea la pericol și efectele sale;
• reglementările legale din domeniul securității și sănătății în muncă.

Auditarea de conformitate a locurilor de muncă

   1) instrumente utilizate: 

fișe pentru riscuri generale și fișe pentru riscuri specifice

Cod fișă	Tematică	Cod fișă	Tematică
I	Iluminat	X	Amenajarea locurilor de muncă
II	Zgomot	XI	Amenajarea spațiilor de lucru (clădirilor)
III	Vibrații	XII	Incendii și explozii
IV	Ambianța termică	XIII	Electrosecuritate
V	Materiale periculoase	XIV	Riscuri speciale
VI	Ventilație	XV	Circulatie, riscuri orizontale și verticale
VII	Echipamente tehnice	XVI	Protecția colectivă și individuală
VIII	Manipularea sarcinilor	XVII	Organizarea primului ajutor
IX	Terminale cu ecran

2) structura fișelor:

o Prezentare sintetică a factorilor de risc;

o Serie de indicatori sub forma de întrebări, care permit evaluarea diferițelor aspecte

care caracterizează factorul de risc;

o Informații calitative și cantitative privind posibilitatea de a minimiza efectele factorilor de risc.

o Fișele sunt concepute sub forma de check-list-uri (liste de verificare) și sunt formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislație cu privire la acest risc. Toate fișele din cadrul metodei au aceeași structura și cuprind următoarele informații:

- codul indicatorului, format din numarul fișei și numărul de ordine al

indicatorului în cadrul fișei:

- textul indicatorului;

- modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;

- punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;

- punctajul acordat.

o Pentru fiecare indicator se menționează și modalitațile prin care pot fi culese informațiile pe baza cărora să se facă aprecierea indicatorului respectiv:

D – prin analiza documentelor relevante;

I – prin interviuri cu angajații care desfășoară activitatea la care se referă indicatorul analizat și cu cei care au responsabilități privind aceasta activitate, de la toate nivelurile;

O – prin observare directă de către echipa de auditori a activității desfălurate.

o   Deoarece nu toți indicatorii au aceeași importanță din punct de vedere al gravității sau frecvenței accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară în cazul nerespectării lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit în mod diferențiat, astfel:

5 puncte pentru indicatorii mai puțin importanți;

10 puncte pentru indicatorii de importanță medie;

15 puncte pentru indicatorii importanți;

20 puncte pentru indicatorii foarte importanți.

o   Punctajul maxim se acordă în cazul în care cerințele din legislație la care face referire indicatorul analizat sunt implementate și respectate în totalitate. Pentru o indeplinire partială a acestor cerințe, punctajul acordat se reduce în mod gradat, până la acordarea a 0 puncte, în cazul în care aceste cerințe sunt total nesatisfăcute în cadrul obiectivului auditat.

o   În cazul în care în cadrul unei fișe analizate exista indicatori care nu au relevanță, tinând seama de condițiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevazută pentru inscrierea punctajului acordat se va face precizarea “Neaplicabil”.

3) mod de lucru:

o   constatările auditului se înregistrează prin completarea și cuantificarea răspunsurilor la indicatorii din fiecare fișă, obținute prin interviuri cu angajații de la locul de muncă analizat, prin observarea directă a locului de muncă sau prin analiza documentelor corespunzătoare;

o   sistemul de notare:

-pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, în funcție de situația găsită la locul de muncă analizat;

- punctajul acordat se ponderează în funcție de importanța fiecărui indicator din punct de vedere al gravității sau frecvenței accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale, care pot să apară în cazul nerespectării lor; coeficienții de ponderare prestabiliți au valori cuprinse între 0,5 și 2,0; în cazul în care există indicatori care nu au relevanță, tinând seama de condițiile specifice de la locul de muncă, aceștia vor fi apreciați prin „Nu este cazul”, fără a fi acordat nici un punctaj;

- punctajul obținut PO este reprezentat de suma produselor dintre punctajul acordat Pi și coeficientul de ponderare Ci, pentru fiecare indicator i:

- punctajul maxim posibil PM se obține în ipoteza în care fiecărui indicator aplicabil i s-ar fi acordat punctajul maxim (5 puncte):

- la calculul PO și PM nu se iau în considerare indicatorii care nu au relevanță și care au fost apreciați cu „Nu este cazul”;

- nivelul de securitate NS se obține ca raport între punctajul obținut PO și punctajul maxim posibil PM și se exprima în procente:

4) încadrarea nivelului de securitate:

 91 - 100 %:                    Excelent - E;

81 - 90 %:                       Foarte bun - FB;

71 - 80 %:                       Bun - B;

61 - 70 %:                       Mediu - Me;

51 - 60 %:                       Mic - Mi;

sub 50 %:                       Nesatisfăcător - N. 

5) documente rezultate:

o   fișa de sinteză a neconformităților

Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se generează constatările auditului, care cuprind două categorii de rezultate:

o   identificarea eventualelor observații și/sau neconformități în raport cu criteriile de audit și identificarea măsurilor corective/preventive;

o   determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.

Observațiile și neconformitățile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de muncă) sunt înregistrate în raportul de acțiuni corective/preventive, parte componentă a documentelor auditului.

Indicatorii carora li s-au acordat 0, 1 sau 2 puncte sunt considerați neconformități în raport cu prevederile legale și se transferă în Fișa de sinteză a neconformităților

Anexa la fișa postului pentru membrii echipelor de primă intervenție în caz de incendiu - SPSU

Responsabilități privind activitatea de apărarea împotriva incendiilor

Nume/prenume:

Funcția:

Data:

  

   Art. 1. Structurile cu atribuții de organizare și desfățurare a activității de apărare împotriva incendiilor, la nivelul companiei, sunt:

-       Administrator / director general

-       Cadru tehnic cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;

-     Manageri de departamente producție, logistică, calitate, laborator, depozit, mentenanță;

-       Personalul muncitor;

-       Echipe de interventie.

-       Serviciul Privat pentru Situații de Urgență

Art. 2. Sarcini și responsabilități :

- să respecte regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoștință, sub orice formă, de conducătorul societății;

- să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau orice situație sesizată ca posibil generator a unui pericol de incendiu, precum și orice defecțiune sesizată la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;

- să coopereze cu salariații desemnați de conducere, respectiv cu cadrul tehnic de specialitate, care are atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

- să acționeze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariției oricărui pericol iminent de incendiu;

- să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor și instalațiilor de apărare împotriva incendiilor;

- să participe la instructajele, exercițiile și aplicațiile de stingere a incendiilor și de evacuare a persoanelor și a bunurilor, organizate la nivel de societate;

- să cunoască modul de utilizare a mijloacelor de stingere (instalații, mijloace) din dotarea firmei;

- să intervină, în măsura posibilităților, la limitarea și stingerea incendiilor, salvarea persoanelor și a bunurilor;

- după sosirea serviciilor de urgență profesioniste, se subordonează acestora în acțiunea de stingere a incendiilor;

- să poarte echipamentul de protectie specific atunci când participă la stingerea incendiilor.

Am luat la cunoștință,

                                                                                             Semnatura:

Metoda de audit Workwell - Securitate și Sănătate în Muncă

Auditul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ se constituie într-o verigă esențială în lanțul activităților curente, specifice, pentru realizarea/implementarea și urmărirea conformării la cerinţelor securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ la nivelul societății și a fiecarui loc de muncă/post de lucru.

Pentru realizarea scopului propus auditul SSM trebuie să fie o activitate sistematică, independentă şi documentată pentru obţinerea și evalurea dovezilor necesare, specifice, cu scopul stabilirii conformării la criteriile auditului.

În funcţie de obiectul lor, auditurile SSM sunt clasificate în:

                                              Audituri ale sistemului de management al SSM: 

- audit de pre-evaluare;

- audit de certificare;

- audit de supraveghere.

                                              Audituri de conformitate cu prevederile legislaţiei:

- audituri privind conformitatea locurilor de muncӑ;

- audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei;

- audit privind conformitatea proceselor tehnologice şi a echipamentelor tehnice cu cerințele prevӑzute în legislaţie;

- audit privind conformitatea produselor.

                                                Audit intern

                                                Audit extern

- de secundӑ parte;

- de terţӑ parte;

                                                Auditul SSM pe domenii

- auditul orizontal;

- auditul vertical;

- auditul aleator.

Dupӑ sistemul de notare utilizat, auditurile pot face o evaluare calitativӑ sau o evaluare cantitativӑ. 

Dovezile auditului cuprind informaţiile iniţiale:

• examinarea documentelor specifice;
• examinarea situațiilor reale existente;
• rapoartele finale realizate de auditori. 

Criteriile auditului

• prevederi legale;
• standarde, regulamente;
• cerinţelor specifice interne/ externe organizaţiei.

Rezultatele auditului duc la identificarea punctelor slabe, posibilitatea creşterea eficienţei activitӑţilor preventive, și nu în ultimul rînd creşterea nivelului de încredere a partenerilor față de capabilitatea respectivei compani.

Metoda de audit Workwell este o metodӑ de audit extern.

Utilzarea metodei presupune analiza câtorva segmente de activitate din cadrul unei societăți comerciale precum și a înregistrărilor specifice și are ca scop determinarea conformității cu cerințele legale prin evaluarea managementului SSM al societății:

• Politica în domeniul SSM;
• Definirea responsabilităţilor în domeniul SSM;
• Popularizarea materialelor de informare de SSM;
• Regulile şi procedurile de SSM;
• CSSM și/sau reprezentantul/ţii SSM;
• Instruirea în domeniul SSM;
• Primul ajutor;
• Controalele interne/externe de SSM;
• Mentenanța echipamentelor de muncă;
• Accidentele de muncă/evenimente/incidente ;
• Plan de prevenire/protecție - organizare/evaluare;
• Politica de personal încadrare/reîncadrea în muncă.

Pentru fiecare indicator este realizată lista de verificare în care sunt precizate: 

- explicaţii suplimentare privind capitolul verificat; 

- scopul urmӑrit, care poate fi de ordin raţional (inducerea unei aptitudini, acţiuni, comportament etc.cu efecte benefice asupra SSM la nivelul firmei) sau de ordin legal (conformarea cu anumite cerinţe legislative); 

- punctajul maxim ce poate fi acordat capitolului analizat; 

- modalitӑţile de verificare: analiza documentelor (D), interviuri (I) şi observaţii directe (O)

Analiza documentelor (D) verificӑ şi unde este cazul ataşeazӑ documentaţiei auditului copii dupӑ aceste documente. Angajatorul pune la dispoziţia auditorului documentaţia solicitatӑ de acesta: declaraţii scrise privind politica SSM, reguli şi proceduri de lucru, descrieri ale sarcinilor de muncӑ, rapoarte de inspecţie internӑ, procese verbale ale şedinţelor CSSM etc.. 

La interviuri (I) auditorul poartӑ discuţii cu reprezentanţii conducerii şi ai angajaţilor. și are ca scop  verificarea nivelului de implementare al programului în domeniul SSM, cunoaşterea şi înţelegerea acestuia de cӑtre toţi angajaţii. 

Prin observare directӑ (O) auditorul constată aspecte concrete privind securitatea şi sӑnӑtatea în muncӑ: 

- desfӑşurarea procesului de producţie;

- sarcinile de muncӑ;

- funcţionarea echipamentelor tehnice;

- utilizarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de lucru;

- curӑţenia la locurile de muncӑ etc..

Metoda de audit Workwell

1. Declaraţia de politică în domeniul SSM                        Punctaj total al secţiunii = 40

Element                  Explicaţii                                    Scop                                     Punctaj
1.1 Declaraţia de politică în domeniul SSM a angajatorului trebuie să cuprindă/să fie:				Da	Nu	Verif.
a	Angajamentul conducerii	§ Angajamentul pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.	Raţional: § Demonstrarea asumării de către angajator a rolului de lider în încercarea de eliminare a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.	5	0	D
b	Responsabilităţile conducerii	§ Responsabilitatea de implementare şi menţinere a condiţiilor de SSM.	Raţional: § Confirmarea acceptării de către angajator a responsabilităţii sale în prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.	5	0	D
c	Responsabilităţile conducătorilor locurilor de muncă	§ Responsabilitatea de asigurare a condiţiilor de SSM în aria pe care o coordonează.	Raţional: § Susţinerea cerinţei angajatorului conform căreia toţi angajaţii sunt responsabili de eliminarea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.	5	0	D
d	Responsabilităţile angajaţilor	§ Responsabilitatea de a lucra în condiţii de securitate, respectând legislaţia şi procedurile de securitate interne.	Raţional: § Confirmarea cerinţei angajatorului ca salariaţii să participe activ la atingerea obiectivului de eliminare a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.	5	0	D
e	Data	§ Copia afişată trebuie să fie datată şi nu mai veche de 12 luni	Raţional: § Exprimarea dorinţei angajatorului de a menţine iniţiativele în domeniul SSM.	5	0	D/O
f	Semnătura	§ Copia afişată trebuie să fie semnată de managerul general (sau de Comitetul de securitate şi sănătate în muncă).	Raţional: § Semnătura managerului demonstrează angajamentul său pentru securitatea şi sănătatea la locurile de muncă. § Semnătura unui reprezentant al angajaţilor poate implica recunoaşterea spiritului de echipă în asigurarea SSM la locurile de muncă.	5	0	D/O
g	Afişată	§ Afişarea într-un loc cu circulaţie intensă (intrarea angajaţilor, avizier etc.) § Acesibilitate pentru toţi angajaţii	Raţional: § Sublinierea dorinţei angajatorului de a dezvolta şi menţine o cultură de SSM; Legal: § Afişarea într-un loc vizibil la locul de muncă a unei copii a politicii de SSM. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, secţiunea 25(2)(k)	10	0	O

Se consideră că firma auditată a obţinut un rezultat satisfăcător dacă nivelul de conformitate este de cel puţin 75%.