Metoda de audit Workwell - Securitate și Sănătate în Muncă

Auditul securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ se constituie într-o verigă esențială în lanțul activităților curente, specifice, pentru realizarea/implementarea și urmărirea conformării la cerinţelor securitӑţii şi sӑnӑtӑţii în muncӑ la nivelul societății și a fiecarui loc de muncă/post de lucru.

Pentru realizarea scopului propus auditul SSM trebuie să fie o activitate sistematică, independentă şi documentată pentru obţinerea și evalurea dovezilor necesare, specifice, cu scopul stabilirii conformării la criteriile auditului.

În funcţie de obiectul lor, auditurile SSM sunt clasificate în:

                                              Audituri ale sistemului de management al SSM: 

- audit de pre-evaluare;

- audit de certificare;

- audit de supraveghere.

                                              Audituri de conformitate cu prevederile legislaţiei:

- audituri privind conformitatea locurilor de muncӑ;

- audit privind conformitatea ansamblului organizaţiei;

- audit privind conformitatea proceselor tehnologice şi a echipamentelor tehnice cu cerințele prevӑzute în legislaţie;

- audit privind conformitatea produselor.

                                                Audit intern

                                                Audit extern

- de secundӑ parte;

- de terţӑ parte;

                                                Auditul SSM pe domenii

- auditul orizontal;

- auditul vertical;

- auditul aleator.

Dupӑ sistemul de notare utilizat, auditurile pot face o evaluare calitativӑ sau o evaluare cantitativӑ. 

Dovezile auditului cuprind informaţiile iniţiale:

• examinarea documentelor specifice;
• examinarea situațiilor reale existente;
• rapoartele finale realizate de auditori. 

Criteriile auditului

• prevederi legale;
• standarde, regulamente;
• cerinţelor specifice interne/ externe organizaţiei.

Rezultatele auditului duc la identificarea punctelor slabe, posibilitatea creşterea eficienţei activitӑţilor preventive, și nu în ultimul rînd creşterea nivelului de încredere a partenerilor față de capabilitatea respectivei compani.

Metoda de audit Workwell este o metodӑ de audit extern.

Utilzarea metodei presupune analiza câtorva segmente de activitate din cadrul unei societăți comerciale precum și a înregistrărilor specifice și are ca scop determinarea conformității cu cerințele legale prin evaluarea managementului SSM al societății:

• Politica în domeniul SSM;
• Definirea responsabilităţilor în domeniul SSM;
• Popularizarea materialelor de informare de SSM;
• Regulile şi procedurile de SSM;
• CSSM și/sau reprezentantul/ţii SSM;
• Instruirea în domeniul SSM;
• Primul ajutor;
• Controalele interne/externe de SSM;
• Mentenanța echipamentelor de muncă;
• Accidentele de muncă/evenimente/incidente ;
• Plan de prevenire/protecție - organizare/evaluare;
• Politica de personal încadrare/reîncadrea în muncă.

Pentru fiecare indicator este realizată lista de verificare în care sunt precizate: 

- explicaţii suplimentare privind capitolul verificat; 

- scopul urmӑrit, care poate fi de ordin raţional (inducerea unei aptitudini, acţiuni, comportament etc.cu efecte benefice asupra SSM la nivelul firmei) sau de ordin legal (conformarea cu anumite cerinţe legislative); 

- punctajul maxim ce poate fi acordat capitolului analizat; 

- modalitӑţile de verificare: analiza documentelor (D), interviuri (I) şi observaţii directe (O)

Analiza documentelor (D) verificӑ şi unde este cazul ataşeazӑ documentaţiei auditului copii dupӑ aceste documente. Angajatorul pune la dispoziţia auditorului documentaţia solicitatӑ de acesta: declaraţii scrise privind politica SSM, reguli şi proceduri de lucru, descrieri ale sarcinilor de muncӑ, rapoarte de inspecţie internӑ, procese verbale ale şedinţelor CSSM etc.. 

La interviuri (I) auditorul poartӑ discuţii cu reprezentanţii conducerii şi ai angajaţilor. și are ca scop  verificarea nivelului de implementare al programului în domeniul SSM, cunoaşterea şi înţelegerea acestuia de cӑtre toţi angajaţii. 

Prin observare directӑ (O) auditorul constată aspecte concrete privind securitatea şi sӑnӑtatea în muncӑ: 

- desfӑşurarea procesului de producţie;

- sarcinile de muncӑ;

- funcţionarea echipamentelor tehnice;

- utilizarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de lucru;

- curӑţenia la locurile de muncӑ etc..

Metoda de audit Workwell

1. Declaraţia de politică în domeniul SSM                        Punctaj total al secţiunii = 40

Element                  Explicaţii                                    Scop                                     Punctaj
1.1 Declaraţia de politică în domeniul SSM a angajatorului trebuie să cuprindă/să fie:				Da	Nu	Verif.
a	Angajamentul conducerii	§ Angajamentul pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.	Raţional: § Demonstrarea asumării de către angajator a rolului de lider în încercarea de eliminare a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.	5	0	D
b	Responsabilităţile conducerii	§ Responsabilitatea de implementare şi menţinere a condiţiilor de SSM.	Raţional: § Confirmarea acceptării de către angajator a responsabilităţii sale în prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.	5	0	D
c	Responsabilităţile conducătorilor locurilor de muncă	§ Responsabilitatea de asigurare a condiţiilor de SSM în aria pe care o coordonează.	Raţional: § Susţinerea cerinţei angajatorului conform căreia toţi angajaţii sunt responsabili de eliminarea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.	5	0	D
d	Responsabilităţile angajaţilor	§ Responsabilitatea de a lucra în condiţii de securitate, respectând legislaţia şi procedurile de securitate interne.	Raţional: § Confirmarea cerinţei angajatorului ca salariaţii să participe activ la atingerea obiectivului de eliminare a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.	5	0	D
e	Data	§ Copia afişată trebuie să fie datată şi nu mai veche de 12 luni	Raţional: § Exprimarea dorinţei angajatorului de a menţine iniţiativele în domeniul SSM.	5	0	D/O
f	Semnătura	§ Copia afişată trebuie să fie semnată de managerul general (sau de Comitetul de securitate şi sănătate în muncă).	Raţional: § Semnătura managerului demonstrează angajamentul său pentru securitatea şi sănătatea la locurile de muncă. § Semnătura unui reprezentant al angajaţilor poate implica recunoaşterea spiritului de echipă în asigurarea SSM la locurile de muncă.	5	0	D/O
g	Afişată	§ Afişarea într-un loc cu circulaţie intensă (intrarea angajaţilor, avizier etc.) § Acesibilitate pentru toţi angajaţii	Raţional: § Sublinierea dorinţei angajatorului de a dezvolta şi menţine o cultură de SSM; Legal: § Afişarea într-un loc vizibil la locul de muncă a unei copii a politicii de SSM. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, secţiunea 25(2)(k)	10	0	O

Se consideră că firma auditată a obţinut un rezultat satisfăcător dacă nivelul de conformitate este de cel puţin 75%.

Riscuri generate de electricitatea statică, ESD

        Acumulările electrostatice apar în special datorită caracteristicilor diferite ale limitelor de separare între corpurile aflate în contact și mișcare unul față de celălalt.

        Prin adsorţia selectivă a ionilor, se generează un strat dublu de sarcină, cuprinzând ioni de o polaritate pe un corp şi ioni de polaritate opusă pe celălalt corp. Funcție de fazele de agregare în care se află cele două corpuri asupra acestor ioni pot acționa și alte categorii de forțe. Nivelul de încărcare electrostatică depinde de viteza de deplasare, rugozitatea suprafeţei de contact, tipul de mişcare, permitivitatea, conductivitatea electrică etc.

         În anumite condiţii, sarcina electrică acumulată poate conduce la o încărcare, până la valori periculoase a respectivelor corpuri, precum şi a altor corpuri aflate în apropiere, în special a celor metalice, izolate faţă de pământ. Potențialul față de pământ depinde de dimensiunile și structura corpului

         În cazul când energia disipată în canalul de descărcare electrică depăşeşte energia minimă de aprindere, avem risc de incendiu sau de explozie. Trecerea curentului electric sub formă de impuls, prin organismul uman poate determina diverse efecte fiziologice.

         Riscul apariţiei incidentelor generate de descărcările electrostatice este mare, mai ales în cazul materialelor inflamabile sau sensiblile la variații mici de intensitate a curentului, dacă nu sunt adoptate măsuri stricte de limitare şi control a unor astfel de situaţii.

        Principalele măsuri de protecție punctuale, care trebuie adoptate sunt următoarele:

1. este interzisă utilizarea unor materiale la care există posibilitatea încărcării electrostatice, în fucție de operațiile executate;
2. urmărirea în permanenţă și menţinerea în bune condiţii a echipamentelor de proiecție/descărcare specifice;
3. eliminarea riscurilor care pot să apară la utilizarea sistemelor mecanice (unde este cazul);
4. respectarea măsurilor pentru protecţia împotriva incendiilor şi a exploziilor;
5. utilizarea unor materiale metalice neferoase;
6. utilizarea echipamentelor de muncă cu protecție adecvată;
7. utilizarea EIP adecvat ;
8. efectuarea lucrări de revizie, întreţinere, verificare sau control la instalaţiile electrice, de încălzire − ventilare etc., doar de către personal calificat (atestat)
9.  toate părţile metalice ale elementelor de construcţie, echipamentelor electrice şi conductelor metalice care, în mod normal nu se află sub tensiune, dar care pot ajunge în această situaţie, în mod accidental, se vor lega la nulul instalaţiei şi, suplimentar, la centura de punere la pământ, în conformitate cu reglementările în vigoare;
10. în zonele cu risc de incendiu sau de explozie se vor utiliza numai instalaţii electrice şi echipamente (conductoare, dispozitive, aparate, utilaje etc.), corespunzătoare mediului respectiv (în construcţie „antiex”);
11. în cazurile când spaţiile de lucru sunt dotate cu instalaţii electrice, utilaje etc., acestea vor fi de tipul „antiex ”;
12. periodic se vor efectua măsurători pentru verificarea rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ şi a continuităţii la instalaţiile electrice, numai de către personal autorizat în acest sens;
13. dacă construcţiile şi utilajele din zonele de lucru impun protecţia contra descărcărilor sub formă de trăsnet, sistemul de protecţie va fi realizat conform normativului I – 20.

Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ

1. PROCESUL DE MUNCĂ (pentru locul de muncă „birouri – lucrator tehnico administrativ”)

            Procesul de muncă are drept scop realizarea lucrărilor de birou necesare funcționării în condiții optime a locului de muncă.

2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ 

          a.Mijloace de producţie:

·         Calculatoare de birou desk top- uri și portabile desk top- uri;

·         Imprimante , faxuri aparate de laminat folii;

·         Birouri;

·         Autoturism (după caz).

b.Sarcina de muncă

· coordonarea , conducerea și controlul activităților din intreprindere;

· întocmire  instrucțiunilor și procedurilor specifice proceselor tehnologice;

· planificarea și asigurarea logistică a producției;

· realizarea  recrutării, angajării ,evidenței și  evaluării personalului;

· respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă și apărare împotriva incendiilor;

· respectarea programului de lucru stabilit prin ROI.

c.Mediul de muncă

Lucrătorii  îşi desfăşoară activitatea în birouri:

· iluminat natural și artificial, preponderent artificial;

· ventilaţie naturală şi artificială. 

3. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

           A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

             a. Factori de risc mecanic:

1. lovire (accident) de către mijloacele de transport auto şi motostivuitoare la deplasarea în incinta fabricii, pe durata deplasărilor în interes de serviciu sau pe timpul de deplasare de la domiciliu la serviciu;

2. contact direct cu suprafeţe periculoase (tăietoare, înţepătoare).

            b.Factori de risc electric:

3. electrocutare prin atingere directă, atingere indirectă.

B.Factori de risc proprii mediului de muncă

            a.Factori de risc fizic:

4. calamităţi naturale–seism, inundații, etc;

5. existența cablurilor de alimentare cu curent electric nefixate, neprotejate pe căile de acces la locul de muncă sau în interiorul acestuia;

           C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

            a. Suprasolicitare psihică:

6. suprasolicitare psihică- volum mare de muncă, responsabilități, ritm de lucru foarte intens.

             D. Factori de risc proprii executantului

              a.Acţiuni greşite:

7. deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de acces ale mijloacelor de transport intern sau extern, sub sarcina mijloacelor de ridicat sau în apropierea acestora;

8. executare defectuoasă de operaţii – utilizarea calculatorului făra respectarea distanțelor , pozițiilor optime și reglarilor necesare folosirii acestuia în condiții de siguranta ergonomica;

9. efectuarea de operaţii (comanda sau reglare neautorizate) neprevăzute în sarcina de muncă–depanare, deschidere a carcaselor de protecție;

10. cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

     10               10

N_rg =  ( S R_i r _i ) / ( S r _i )= [ 1x (5x5)+2x(4x4)+7x(3x3) ] / (1x 5+ 2x4+7x3) = 

                                                          i=1             i=1       

=(25+32+147) / (5 + 8+ 21 )= 3, 53

4. INTERPRETAREA REZULTATELOR

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă este egal cu 3,53 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu, el depǎşind cu putin limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).

Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 10 factori de risc identificaţi numai 3 depăşesc, ca nivel parţial de risc valoarea 3 corespunzător nivelului de risc mic, dintre care 1 factor de risc se încadrează în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 2 factori de risc se încadrează în categoria factorilor de risc mediu.

Cei 3 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

F 1: Risc mecanic asociat deplasarii mijloacelor de transport intern/extern in incinta fabricii sau pe durata deplasarilor in interes de serviciu sau in timpul de deplasare de la domiciliu la serviciu si retur cu masina de serviciu–nivel de risc parţial 5;

F 7: Deplasări, staţionări în zone periculoase: pe căile de acces ale mijloacelor de transport intern sau extern, sub sarcina mijloacelor de ridicat etc.–nivel de risc parţial 4;

F 3: Electrocutare prin  atingere directă, atingere indirectă–nivel de risc parţial 4.

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 3 factori de risc (din domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile prezentate în „Fişa de măsuri propuse” pentru locul de munca analizat.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum urmează:

30  %, factori proprii mijloacelor de producţie;

20  %, factori proprii mediului de muncă;

10  %, factori proprii sarcinii de muncă;

40 %, factori proprii executantului.

Din analiza Fişei de evaluare se constată că 50 % dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate).

Se observa o pondere relativ mare a factorilor de risc dependenţi de executant. De aici şi o pondere ridicată a măsurilor organizatorice care vizează atât pregătirea profesională cât şi instruirea de securitate şi sănătate în muncă a lucrătorilor în vederea realizării de deprinderi în această direcţie.